ROI TMS: Măsurarea Economiilor

Măsurarea returnului investiției (ROI) pentru un TMS înseamnă compararea costului total de implementare și operare a sistemului cu economiile cuantificabile pe care le produce în costuri de transport, muncă și calitate a serviciilor. Pentru că un TMS atinge atât de multe părți ale procesului de transport, un caz credibil de ROI trebuie să izoleze elemente specifice, măsurabile, în loc să se bazeze pe o singură cifră vagă de "îmbunătățire a eficienței".

Economiile TMS se grupează de regulă în câteva categorii bine definite, fiecare trebuind urmărită separat pentru ca afirmația generală de ROI să fie apărabilă:

• Reducerea costului de transport — din comparare automată de tarife între transportatori, consolidarea încărcăturilor și utilizarea mai bună a contractelor
• Eficiența muncii — mai puțin timp manual petrecut pe planificarea încărcăturilor, selecția transportatorilor și documente
• Recuperări din auditul de transport — supra-facturări și erori de facturare depistate și contestate automat
• Reducerea taxelor de așteptare și accesorii — din programare mai bună, care evită timpii de așteptare ai șoferilor
• Îmbunătățirea livrării la timp — mai puține expedieri urgente necesare pentru a corecta ferestre ratate și costuri mai mici de relații cu clienții cauzate de livrări întârziate

Partea de cost a ecuației este adesea subestimată pentru că echipele se concentrează doar pe licența sau abonamentul software-ului. O imagine completă a costurilor include munca de implementare și integrare (conectarea TMS-ului cu WMS-ul, ERP-ul și sistemele transportatorilor), migrarea datelor, instruirea personalului și administrarea continuă. Platformele TMS bazate pe cloud mută mare parte din costul de infrastructură într-o taxă de abonament, ceea ce simplifică bugetarea, dar nu elimină costul de integrare și management al schimbării la implementare.

ROI-ul nu poate fi măsurat fără a cunoaște punctul de plecare. Înainte ca un TMS să intre în producție, merită capturate cifre de bază pentru costul per expediere, rata de livrare la timp, orele petrecute pe planificarea manuală a încărcăturilor și costul de transport ca procent din venituri. Fără această linie de bază, câștigurile post-implementare sunt greu de atribuit specific TMS-ului, spre deosebire de alte schimbări care au loc simultan în afacere (creșterea volumului, schimbări de piață ale tarifelor transportatorilor, efecte sezoniere).

Perioadele de amortizare variază puternic în funcție de mărimea companiei și de cât de manual era procesul anterior. Organizațiile care trec de la planificarea încărcăturilor în foi de calcul și selecția manuală a transportatorilor tind să vadă câștiguri mai rapide și mai mari decât cele care rulează deja un TMS matur (deși mai vechi) și trec la o platformă nouă. Economiile din auditul de transport și compararea automată de tarife tind să apară în primele câteva luni, pentru că acționează imediat asupra volumului existent de expedieri, în timp ce câștigurile de eficiență a muncii și de calitate a serviciilor durează adesea mai mult pentru a se materializa, pe măsură ce personalul adoptă complet noile fluxuri de lucru.

Cea mai comună greșeală este numărarea dublă a economiilor care s-ar fi produs oricum (de exemplu, atribuirea unei reduceri de tarif transportator TMS-ului, când de fapt a fost o scădere de piață la nivel general) sau ignorarea costului de muncă pentru menținerea calității datelor sistemului, care este real și continuu. Un caz credibil de ROI izolează contribuția specifică a TMS-ului și este onest despre costurile care continuă după punerea în producție, nu doar despre cheltuiala unică de implementare.